PNNRR- MEDIU

PNNRR- MEDIU

Planul Național de Redresare și Reziliență propus de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a fost adoptat, la data de 07.04.2021.

  • Bază de negociere pentru Reforme și investiții propuse conform Regulamentului UE 241/2021

 

Pilonul I – Tranziția Verde

Acest pilon prevede 6 direcții:

  1. Sistemul național de gestionare a apei: apă și canalizare, irigații, desecări-drenaje, lucrări de combatere a eroziunii solului și intervenții active în atmosferă
  2. Împădurim România și protejăm biodiversitatea
  3. Managementul deșeurilor și economie circular
  4. Transport feroviar și mobilitate urbană
  5. Valul renovării – Fondul pentru reabilitarea verde și seismică
  6. Energie regenerabilă și eficiență energetică

 

  1. SISTEMUL NAȚIONAL DE GESTIONARE A APEI: apă și canalizare, irigații, desecări-drenaje, lucrări de combatere a eroziunii solului și intervenții active în atmosferă

Probleme:

România are un acces deficitar la apă în zonele rurale, precum și o cantitate șicalitate scăzută ale apei potabile, precum și probleme legate de conectarea gospodăriilor la infrastructura publică de salubrizare,  înregistrează dificultăți în  ceea  ce  privește  implementarea  măsurilor  de adaptare la schimbările climatice și de  prevenire și gestionare a riscurilor  legate de climă.

Buget initial de negociere: 4000 mil. Euro

Reforme și investiții:

Dezvoltarea sectorului de apă și apă uzată, prin:

  • Extinderea accelerată a rețelelor de apă și canal pentru UAT-urile mai mare de 2.000 de locuitori echivalenți
  • Demararea programului “Prima conectare la apă și canalizare”;
  • Colectarea șitratarea apelor uzate urbane în UAT-urile mai mici de 2.000 de locuitori folosind fosele comunitare

Creșterea  gradului  de  adaptare  a  infrastructurii  din  domeniul  de  îmbunătățiri funciare și domeniul intervențiilor active în atmosferă la schimbările climatice, în scopul  prevenirii și gestionării  riscurilor  legate  de  climă,  precum și creșterea capacității de răspuns la condițiile de utilizare eficientă șiprotecție a surselor de apă, prin:

  • Modernizarea sistemelor de irigații pentru prevenirea și gestionarea riscului de secetă;
  • Modernizarea sistemelor de desecare-drenaj pentru prevenirea șireducerea riscului la inundații și înmlăştinire;
  • Dezvoltarea lucrărilor de combatere a eroziunii solurilor, riscului de alunecări șidegradarea terenurilor;
  • Extinderea șidezvoltarea infrastructurii  pentru  combaterea  căderilor  de grindină și creșterea precipitațiilor;
  • Consolidarea orientării  de  integrare  a  obiectivelor  de  mediu  în  vederea creșterii capacității de reziliența instituțională la situații de criză șicontribuția la îndeplinirea acestor obiective.

Asigurarea  unui  management  integrat  al  bazinelor  hidrografice și consolidarea politicii de îmbunătățire și protecție a resurselor de apă și a biodiversității, prin:

  • Reforma instituționala pentru o  buna  guvernanta  in  domeniul  apei  si  îmbunătățireamecanismului   economic   de autofinanțare al   AN   Apele Romane;
  • Adaptarea la schimbăriclimatice  prin modernizarea  barajelor  cu folosință complexă, creșterea capacităților de stocare șiadaptarea exploatării pentru asigurarea condițiilor ecologice;
  • Creșterea rezilienței șiadaptarea  la  schimbări  climatice  în  Municipiul București  prin  reabilitarea  nodurilor  hidrotehnice  de pe râul  Dâmbovița, asigurarea  condițiilor  ecologice în  Parcul  Național  Văcărești și pe  râul Dâmbovița, precum și punerea în siguranță a acumulării Buftea și realizarea acumulării nepermanente Crețu-Urziceanca pe râul Colentina;
  • Întărirea capacității de intervenție prin dotare cu utilaje echipamente pentru asigurarea sistemelor de măsurare în situ a parametrilor fizici ai construcțiilor hidrotehnice (echipamente georadar, geoelectrorezistive, drone LIDAR, etc);
  • Realizarea acumulărilor  nepermanente  pe    Șumuleu  în  localitatea Miercurea Ciuc și pe   r.   Racu   în   localitatea   Livezi și a  măsurilor complementare pentru evitarea suprapunerii efectelor viiturilor șireducerea efectelor produse de barajele de castori în depresiunea Ciucului.
  • Creșterea eficacității prognozelor și avertizărilor meteorologice la apariția riscului de producere a inundațiilor prin dezvoltarea a 300 de stații meteorologice automate șiautonome de suprafață și100 de stații agrometeorologice.

 

  1. ÎMPĂDURIM ROMÂNIA ȘI PROTEJĂM BIODIVERSITATEA

Buget: 1.500 mil.Euro

Reforme și investiții:

Limitarea tăierilor ilegale, printr-un management forestier sustenabil și transparent șireforma administrativă a ROMSILVA, inclusiv prin:

  • Ameliorarea practicilor  de  exploatare forestieră  prin  investiții  în  tehnologii prietenoase cu mediul;
  • Mijloace digitale de supraveghere șicontrol a activităților ilegale din păduri, în special a tăierilor ilegale de arbori;
  • Investiții în  depozite șifacilități  de  sortare  primară  pentru  valorificarea superioară a lemnului, inclusiv prin tranziția de la sistemul de vânzare “pe picior” la vânzarea din depozite;
  • Modernizarea și digitalizarea RNP ROMSILVA și aocoalele silvice de regim;
  • Apărarea localităților împotriva viiturilor torențiale șidiminuarea pagubelor produse de inundații prin realizarea lucrărilor  de corectare a torenților;
  • Creșterea accesibilizării  fondului  forestier  național  prin  construcția  denoi drumuri forestiere și prin reabilitarea șimodernizarea celor existente.

Împădurirea  României  prin  plantarea  de  păduri  noi și perdele  forestiere și agrosilvice, prin:

  • Înființarea de pepiniere publice și private de puieți;
  • Împădurirea terenurilor pretabile șiînființarea de perdele forestiere (zone cu interes ecologic) și păduri urbane;
  • Realizarea lucrărilor  de  împăduriri/  completări/  refaceri  ale  plantațiilor calamitate pe terenurile  agricole și forestiere

Protejarea biodiversității, menținerea șicreșterea statului de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor prin:

  • Dezvoltarea de canale ecologice, reconstrucții ecologice ale habitatelor și conservarea speciilor;
  • Crearea rețelei naționale de arii naturale urbane;
  • Reconstrucția habitatelor depajiști în ariile naturale protejate;
  • Actualizarea Planurilor de management pentru arii protejate;
  • Identificarea zonelor  potențiale  de  protecție  strictă  în  habitate  naturale terestre șimarine  în  vederea  punerii  în  aplicare  a  Strategiei  UE  privind biodiversitatea pentru 2030.
  • Management durabil în gestionarea faunei de interes cinegetic și eradicarea pestei porcine africane în fondul cinegetic national

 

  1. MANAGEMENTUL DEȘEURILOR ȘI ECONOMIA CIRCULARĂ

România trebuie să reducă cu cel puțin 75% a deșeurilor care ajung în gropile de gunoi, din totalul deșeurilor generate, până în anul 2025

Din anul 2021 s-a introdus obligativitatea colectării separate  pentru bio-deșeuri,  din  2025  este  obligatorie  colectarea  separată  a textilelor, iar până în 2030 depozitarea la groapă trebuie redusă sub 10% din totalul deșeurilor municipale generate. La aceste probleme se adaugă și economia circulară în România care nu este suficient dezvoltată.

Buget: 1.300 mil.Euro

Reforme și investiții:

Dezvoltarea unui management al deșeurilor eficient, inclusiv prin:

  • Dezvoltarea, modernizarea șicompletarea   sistemelor   de  management integrat  al  deșeurilor  municipale  (pentru  SMID-uri și pentru localități neasociate);
  • Dezvoltarea de “insule ecologice”, digitalizate, pentru colectarea selectivă a deșeurilor la nivel local.
  • Includerea în circuitul economic a materiilor prime secundare provenite din materialele recuperate de la populație sub formă de deșeuri;
  • Crearea a două programe integrate, de logistică și comunicare, destinate gestionării deșeurilor, unul adresat operatorilor economici, iar altul pentru unitățile administrativ teritoriale;

Achiziționarea de scannere mobile pentru camioane șicontainere de deșeuri.

Elaborarea și pilotarea Strategiei pentru economia circulară.

Dezvoltarea șiimplementarea sistemului de garanție-returnare  pentru  ambalaje, inclusiv prin achiziționarea infrastructurii hardware și software.

Valorificarea unor materiale din depozitele de deșeuri industriale.

Creșterea  nivelului  de  monitorizare și control  a  calității mediului  (aer,  sol,  ape, radioactivitate,  zgomot)  pentru  evaluarea  implementării  economiei  circulare, inclusiv  prin  înființarea și dotarea  unui  Centru  Național  de Excelență  pentru determinarea microcontaminanților în mediu, inclusiv prin:

  • Stații fixe și mobile  pentru  monitorizarea calității aerului,  inclusiv  prin utilizarea unor tehnologii noi, stații fixe pentru monitorizarea radioactivității mediului, sistem pentru măsurarea zgomotului ambiant.
  • Înființarea Centrului   Național   de   Excelență   pentru   determinarea microcontaminanților și dotarea cu echipamente specializate.
  • Dezvoltarea de   platforme   în  fermele   mici   si   medii   pentru   colectarea, managementul șivalorificarea gunoiului de grajd;
  • Creșterea operabilității și sustenabilității platformelor existente șireducerea gazelor cu efect de seră, la nivel de fermă sau de UAT;

Investiții în sistemele de stocare, gestionare șicompostare aerobă;oInvestiții în stații de compostare șibiogaz, ambalare și peletizare;

Elaborarea Strategiei revizuite a României pe termen mediu și lung privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adoptarea Legii Naționale a Climei,  care  să  reglementeze  implementarea  Strategiei șia  Planului  de acțiune pentru reducerea emisiilor de gaz cu efect de seră în perioada 2021-2030

 

  1. TRANSPORT FEROVIAR ȘI MOBILITATE URBANĂ

Problemele identificate:  infrastructură slab subdimensionată și poluantă, infrastructură feroviară depreciate, material rulant vechi, conectivitate slabă cu alte tipuri de transport, iar sistemului îi lipsesc sisteme adecvate de gestionare a traficului, de furnizare de informații despre trafic în timp real precum șiun sistem de ticketing integrat.

Buget: 5.000 mil.Euro

Reforme și Investiții:

Optimizarea managementului traficului feroviar  pe  rețeaua  națională și investiții aferente lucrărilor de modernizare a sectoarelor selectate din rețeaua TEN-T, cum ar fi: Arad –Timișoara -Caransebeș; Cluj -Episcopia Bihor; Brașov –Aeroport Brașov;  Timișoara –Aeroport Timișoara; Trenul metropolitan Cluj Napoca.

Reînnoirea și electrificarea căii ferate prin măsuri de reformă și investiții șine, traverse,  macaze,  înlocuirea  stratului  de  piatră, pentru tronsoanele selectate

Optimizarea mersului trenurilor de călători pe rețeaua feroviară națională, inclusiv prin următoarele intervenții, prin:

  • Optimizarea mecanismului  instituțional  de  gestionare  a  investițiilor  în domeniul feroviar șide furnizare a serviciului public;
  • Achiziția de material rulant verde pentru rețeaua națională;
  • Modernizarea materialului rulant existent pe rețeaua feroviară națională;
  • Achiziția materialului  rulantpentru  rețeaua  feroviară  metropolitană și modernizarea punctelor de oprire

Creșterea  eficienței  mobilității  urbane  verzi  prin  dezvoltarea  transportului  cu metroul, inclusiv prin:

  • Achiziția sistemelor de management al consumului de energie electrică;
  • Achiziția de material rulant nou;
  • Construirea de noi magistrale de metrou în regiunea București-Ilfov și Cluj

Achiziția sistemelor de management al consumului de energie electrică, achiziția de material rulant nou, construirea de noi magistrale de metrou în regiunea București-Ilfov și Cluj.

 

5.VALUL RENOVĂRII: FONDUL PENTRU REABILITARE VERDE ȘI SEISMICĂ

Probleme identificate: consumul primar  mare de energie și emisiile cu efect de seră generate de fondul construit atât la nivelul clădirilor publice,cât șicele private, strategiile naționale de renovare pe termen lung și de reducere a riscului seismic, asigurarea rezilienței șisustenabilității fondului construit prin abordarea integrată a eficienței energetice, consolidării seismice, reducerii riscului la incendiu șitranziția spre clădiri inteligente.

Buget: 2.200 mil. Euro

Reforme și investiții:

Realizarea unui cadru   normativ  simplificat și actualizat  care  să  sprijine implementarea investițiilor în tranziție spre clădiri verzi și reziliente;

Realizarea registrului național digital al clădirilor;

Consolidarea  capacității  profesionale  a  specialiștilor și muncitorilor  în  domeniul construcțiilor pentru realizarea de construcții cu performanțe energetice sporite;

Dezvoltarea de centre pilot pentru recuperarea materialelor de construcții istorice și reutilizarea lor;

Schimbări legislative în vederea consolidării seismice a clădirilor din România;

Formarea profesională  pentru  intervenția  pe  construcții  cu  valoare  istorică și arhitecturală;

Instituirea  unui  fond  ”renovation wave”  care  să  finanțeze  adecvat  lucrări  de îmbunătățire a fondului construit existent în următoarele domenii: eficiența  energetică și/sau  consolidarea  seismică  a  clădirilor  rezidențiale multifamiliale; eficiența  energetică și consolidarea  seismică  a  clădirilor   publice   ale autorităților  sau  instituțiilor  publice  centrale și locale din  domeniile administrație publică,  justiție, cultură, sănătate, educație, ordine publică și securitate națională; creșterea  eficienței  energeticeși/sau  consolidarea  seismică a clădirilor istorice

 

  1. ENERGIE REGENERABILĂ ȘI EFICIENȚĂ ENERGETICĂ

 

 

Probleme identificate:

Principalul sector care cauzează poluare atmosferică șiemisii ridicate cu efect de seră rămâne sectorul energetic.

Valoarea mare a emisiilor cu efect de seră din domeniul energiei este determinată de utilizarea de combustibili fosili.

România și-a  propus  prin  Planul  Național  Integrat  în  domeniul  Energiei și Schimbărilor  Climatice  2021-2030  (PNIESC)  ca  ponderea  energiei  din  surse regenerabile să ajungă la minim 30,7% în anul 2030, având ca ținte intermediare 25,2% (în 2022), 26,9% (în 2025) șirespectiv 28,4% (în 2028). În vederea atingerii obiectivelor, România trebuie să extindă capacitatea de energie din surse regenerabile până în 2030 cu aproximativ 6,9 GW în plus față de anul 2015, corelat cu scoaterea din operare a capacităților bazate pe cărbune.

Reforme și invesiții:

Actualizarea legislației primare șisecundare pentru a include noile și viitoarele Directive și Regulamente ale UE

Actualizarea PNIESC conform recomandărilor Comisiei Europene șicreșterea țintei de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 la 55%;

Eliminarea barierelor din calea bancabilității proiectelor -permiterea  contractelor bilaterale direct negociate (Power Purchase Agreements -PPAs);

Decarbonarea  producției  de  energie  electrică,  prin  restructurarea  marilor producători  de  energie  care  folosesc  combustibilii  solizi  fosili  (C.E.O./C.E.H.),  asigurându-se  utilizarea  RES și tranzitoriu  a  gazelor  naturale  împreună  cu  alți combustibili alternativi, e.g. hidrogen (a se vedea șicomponenta lII.5).

Reforme  pentru  integrarea  bateriilor  în  sistemul  energetic  care  să  permită exploatarea  beneficiilor  aduse  de  acestea  într-o cât mai mare măsură (servicii de sistem, demand response, etc);

Consolidarea cadrului legal în vederea facilitării investițiilor, prin care să se asigure o decarbonare sustenabilă a sectorului energetic;

Investiții in instalarea de electrolizatoare șidigestoare anaerobe;

Promovarea proiectelor care sunt sub limita rentabilității financiare;

Finanțarea  unor  scheme  pentru  instalarea  de  E-SRE și gaze   regenerabile descentralizate, inclusiv pentru îmbunătățirea accesului la energie in comunități dezavantajate;

Implementarea unor investiții în domeniul energiei solare, în utilizarea hidrogenului și în cogenerare de înaltă eficiență.

Implementarea unor sisteme energetice inteligente.

Reforma sectorului industrial, a întreprinderilor mici șimijlocii și/sau a întreprinderilor mari prin creșterea indicatorului de eficiență energetică.

Sprijinirea inovării prin finanțarea unor tehnologii noi, digitalizarea capacității verzi, proiecte demonstrative cu impact în creșterea eficienței energetice șireducerea gazelor cu efect de seră.

Achiziția  de platforme  digitale  de  centralizare  a  datelor  de  consum/reducerea consumului/monitorizarea   indicatorilor   pentru   fiecare   echipament   individual   la nivelul  operatorilor și/sau  a  ramurilor  de  activitate/digitalizare șitransfer  date  la distanță.

Investiții pentru noua industrie energetică în Valea Jiului și Gorj

Categories: Stiri